Enzima digestivă și probioticul au roluri diferite: enzima descompune o anumită componentă a alimentelor în timpul mesei, iar probioticul este un microorganism viu, al cărui efect depinde de tulpina concretă și se evaluează pe parcursul a câteva săptămâni. De aceea, enzima are sens atunci când disconfortul este legat de un anumit aliment, iar probioticul – atunci când pentru tulpina respectivă există date la o problemă ca a dumneavoastră.
Cele două se vând adesea pe rafturi alăturate și cu promisiuni asemănătoare de „digestie mai bună”, dar sunt studiate diferit, se administrează diferit și răspund la întrebări diferite. Tabelul și exemplele de mai jos vă ajută să le deosebiți.
Pe scurt:
Enzima din supliment acționează asupra alimentelor și se ia odată cu ele: lactaza descompune lactoza, alfa-galactozidaza – o parte din carbohidrații din leguminoase. Probioticul acționează prin intermediul organismului, iar efectul lui este specific tulpinii. Postbioticul înseamnă microorganisme neviabile sau componente ale acestora. O enzimă nu înlocuiește un probiotic și invers, iar la simptome persistente niciunul nu înlocuiește consultul medical.
Care este diferența dintre o enzimă și un probiotic?
Enzimele digestive sunt proteine care descompun moleculele mari în molecule mai mici: amilaza – amidonul, proteaza – proteinele, lipaza – grăsimile, lactaza – zahărul din lapte. Organismul își produce propriile enzime, iar suplimentul aduce o cantitate suplimentară din una sau mai multe dintre ele. Enzima nu are viață proprie: acționează cât timp este în contact cu alimentele, apoi este descompusă ca orice altă proteină.
Potrivit consensului internațional ISAPP din 2014, probioticele sunt „microorganisme vii care, administrate în cantități adecvate, aduc un beneficiu pentru sănătatea gazdei” (Hill și colab., 2014). Cuvintele-cheie sunt „vii” și „beneficiu”: pentru ca o tulpină să fie numită probiotic, beneficiul trebuie demonstrat pentru ea, nu pentru specie sau gen în general.
| Criteriu | Enzimă digestivă | Probiotic | Postbiotic |
|---|---|---|---|
| Ce este | O proteină care descompune o anumită componentă a alimentelor | Microorganisme vii dintr-o anumită tulpină | Microorganisme neviabile și/sau componente ale acestora |
| Asupra a ce acționează | Asupra alimentelor din stomac și intestinul subțire | Prin interacțiunea cu intestinul și sistemul imunitar | Prin interacțiunea cu organismul, fără să se înmulțească |
| Când se administrează | Odată cu masa care conține componenta respectivă | De obicei zilnic, conform studiilor pentru tulpina respectivă | Conform studiilor pentru produsul respectiv |
| Cum se exprimă cantitatea | În unități de activitate (de exemplu FCC sau GalU), nu doar în miligrame | În unități formatoare de colonii (UFC) la sfârșitul perioadei de valabilitate | În număr de celule sau miligrame din preparatul studiat |
| Când se așteaptă un efect | La aceeași masă | În studii, de obicei după câteva săptămâni | Conform studiilor, de obicei după câteva săptămâni |
Ce s-a studiat despre enzimele digestive
Lactaza: o enzimă evaluată favorabil de EFSA
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a concluzionat în 2009 că există o relație de tip cauză-efect între consumul de lactază și descompunerea lactozei la persoanele cu maldigestie simptomatică a lactozei. Condiția este de 4500 de unități FCC la fiecare masă care conține lactoză, iar doza poate necesita ajustări individuale (EFSA, 2009). Această mențiune se referă la descompunerea lactozei la persoanele care nu o descompun suficient, nu la digestie în general.
Alfa-galactozidaza și leguminoasele
Alfa-galactozidaza descompune oligozaharide precum rafinoza și stahioza, pe care omul nu le poate descompune singur și care altfel sunt fermentate de bacteriile din colon. În studiul randomizat dublu-orb al lui Di Stefano și colab. (2007), 8 voluntari sănătoși au primit o masă cu 420 g de fasole fiartă împreună cu 300 GalU sau 1200 GalU de alfa-galactozidază ori placebo. Doza mai mare a redus eliminarea de hidrogen în aerul expirat și intensitatea flatulenței, iar ambele doze au redus scorul total al simptomelor. Limitele sunt evidente: opt persoane, sănătoase, o singură masă-test. Studiul arată că enzima funcționează la o cantitate mare de fasole, dar nu arată un efect la persoanele cu balonare cronică sau la un meniu mixt.
Complexe cu mai multe enzime
Datele despre amestecuri sunt mai puține. În studiul lui Majeed și colab. (2018), 40 de persoane cu dispepsie funcțională au primit zilnic 50 mg de complex multienzimatic DigeZyme® (alfa-amilază, protează, celulază, lactază și lipază) sau placebo timp de 60 de zile. Grupul cu enzime a avut o ameliorare mai mare a scorurilor pentru durerea epigastrică, balonare, arsuri, greață, sațietate precoce și eructații. Studiul este mic, autorul principal este fondatorul companiei care produce ingredientul, iar autorii înșiși cer studii mai mari și de durată mai lungă.
Probiotic și postbiotic: de ce contează tulpina
Probioticele se denumesc în trei părți: gen, specie și tulpină. La Bacillus coagulans MTCC 5856, „MTCC 5856” este tulpina. Datele pentru o tulpină nu se transferă automat la o altă tulpină din aceeași specie, așa că pe etichetă trebuie să căutați denumirea completă.
Iată cum arată unul dintre studiile cu această tulpină. Majeed și colab. (2016) au inclus 36 de adulți din India cu sindrom de colon iritabil cu predominanța diareii, ușor până la moderat, diagnosticat recent. Timp de 90 de zile, participanții au primit zilnic 2 miliarde de spori sau placebo, iar ambele grupuri au primit și tratament medicamentos standard. În grupul cu probiotic, balonarea, diareea, frecvența scaunelor și durerea abdominală au scăzut mai mult decât la placebo. În sens opus stau numărul mic de participanți (31 au încheiat studiul), mai multe abandonuri în grupul placebo, terapia medicamentoasă concomitentă și autorii afiliați producătorului. Rezultatul se referă exact la această tulpină, această doză și acest grup de pacienți.
Ghidul Asociației Americane de Gastroenterologie (AGA) din 2020 recomandă probioticele în sindromul de colon iritabil doar în cadrul unui studiu clinic, deoarece calitatea dovezilor a fost evaluată ca foarte scăzută. Pentru prevenirea infecției cu Clostridioides difficile în timpul tratamentului cu antibiotice, ghidul dă o recomandare condiționată doar pentru anumite tulpini și combinații, cu o calitate scăzută a dovezilor (Su și colab., 2020).
Postbioticele sunt o categorie separată. Consensul ISAPP din 2021 le definește drept „un preparat din microorganisme neviabile și/sau componente ale acestora care aduce un beneficiu pentru sănătatea gazdei” (Salminen și colab., 2021). Termorezistența sau păstrarea la temperatura camerei descriu stabilitatea produsului, nu efectul lui.
Cum să potriviți produsul cu problema
Înainte să alegeți, răspundeți la întrebarea când apare disconfortul și dacă are legătură cu un anumit aliment. Tabelul rezumă ce s-a studiat în diferite situații.
| Situație | Ce s-a studiat | Ce să verificați mai întâi |
|---|---|---|
| Disconfort după lapte sau înghețată | Lactază la masă, în maldigestia simptomatică a lactozei | Dacă simptomele se repetă și la cantități mici și dacă nu sunt legate de altceva din masă |
| Gaze după o porție mare de fasole, linte sau năut | Alfa-galactozidază la masă, în studii mici | Mărimea porției și modul de preparare |
| Balonare persistentă fără legătură clară cu alimentele | Anumite tulpini probiotice în sindromul de colon iritabil, cu dovezi limitate | Cauza, împreună cu medicul, înainte să alegeți un produs |
| Tratament cu antibiotice | Anumite tulpini pentru prevenirea infecției cu C. difficile | Dacă tulpina din produs se numără printre cele studiate și cum să distanțați administrarea față de antibiotic |
Să luăm un exemplu: o persoană observă că se balonează în zilele în care mănâncă linte la prânz, dar și după cine cu pizza și înghețată. Dacă începe în același timp un complex enzimatic și un probiotic, nu va afla ce a ajutat și nici dacă a ajutat vreunul dintre ele. Ordinea mai informativă este să noteze mai întâi timp de două-trei săptămâni alimentele și simptomele, apoi să încerce o singură schimbare cu un termen clar stabilit și să compare. Dacă se dovedește că disconfortul urmează lactatelor, prima întrebare privește lactoza, nu flora intestinală.
Întrebări pe care le puteți adresa medicului sau farmacistului:
- Ce enzime conține produsul și în ce unități de activitate este exprimată cantitatea lor?
- Care este tulpina completă a probioticului și există studii cu ea pentru problema mea?
- Câte UFC sunt garantate la sfârșitul perioadei de valabilitate?
- Există vreun ingredient pe care trebuie să îl evit din cauza medicamentelor pe care le iau, a sarcinii sau a unei afecțiuni a vezicii biliare, a ficatului ori a pancreasului?
- Cât timp este rezonabil să încerc înainte să evaluez dacă are efect?
Ce nu știm încă
Studiile cu enzime pe care le-am găsit sunt mici și adesea finanțate sau realizate de producătorii ingredientului. Nu există suficiente date care să arate dacă asocierea de enzime și probiotice într-un singur produs aduce mai mult decât ingredientele separate. La probiotice se știe că efectul depinde de tulpină, dar nu este încă clar ce tulpină va funcționa la cine: participanții la studii diferă prin diagnostic, alimentație și microbiota de pornire. Pentru postbiotice, categoria a fost definită abia în 2021, iar cercetările continuă.
Nu este clar nici cât din ameliorarea observată în studiile scurte se datorează efectului placebo, în cazul unor simptome precum balonarea, care depind mult de atenția acordată lor. Designul dublu-orb ține cont de acest lucru doar parțial, iar la grupuri mici rezultatele rămân incerte.
Herbagut Enzymes+ și Different Biotic: ce conțin
Herbagut Enzymes+ este o formulă enzimatică. Potrivit descrierii, conține alfa-galactozidază, complexul multienzimatic DigeZyme®, bilă de bovine și amestecul vegetal Herbagut®. Studiul lui Majeed și colab. (2018) a fost realizat cu DigeZyme® ca ingredient separat, iar cel al lui Di Stefano și colab. (2007) – cu alfa-galactozidază la persoane sănătoase. În sursele pe care le-am analizat nu am găsit un studiu clinic cu întreaga combinație. Bila de bovine este un ingredient pentru care, în cazul afecțiunilor vezicii biliare, ale ficatului sau al tratamentului cu medicamente, este bine să cereți sfatul medicului.
Different Biotic combină tulpina probiotică Bacillus coagulans MTCC 5856 (LactoSpore®) și IMMUSE™ – celule neviabile de Lactococcus lactis tulpina Plasma (LC-Plasma), adică un postbiotic. Datele pentru tulpina MTCC 5856 în sindromul de colon iritabil cu predominanța diareii provin din micul studiu-pilot descris mai sus. În sursele pe care le-am analizat nu am găsit un studiu cu cele două ingrediente împreună într-un produs finit.
Cele două produse răspund la întrebări diferite și nu se înlocuiesc unul pe altul. În caz de boală cronică, sarcină, alăptare, imunitate scăzută sau tratament cu medicamente, discutați administrarea cu medicul sau farmacistul.
Când să mergeți la medic
Enzimele și probioticele nu sunt potrivite pentru a gestiona singur simptome care pot avea o cauză serioasă. Mergeți la medic dacă:
- pierdeți în greutate fără explicație sau observați sânge în scaun;
- aveți diaree care durează mai mult de câteva zile sau durere abdominală puternică;
- scaunele sunt grase, deschise la culoare și greu de eliminat prin apă;
- simptomele au început după vârsta de 50 de ani sau se agravează;
- diareea apare în timpul sau după un tratament cu antibiotice și este frecventă ori însoțită de febră;
- aveți o afecțiune a pancreasului, a vezicii biliare sau a ficatului.
Scaunele grase și scăderea în greutate pot fi semnul unei funcții insuficiente a pancreasului, situație în care enzimele se prescriu ca medicament, în doze stabilite de medic.
Întrebări frecvente
Pot lua enzime și probiotic în același timp?
Cele două acționează diferit și de obicei nu există o piedică să fie combinate, dar dacă le începeți pe amândouă deodată, nu veți afla ce ajută. Este mai informativ să introduceți mai întâi unul dintre ele pentru o perioadă stabilită. În caz de boală cronică sau tratament cu medicamente, cereți mai întâi sfatul medicului sau al farmacistului.
Enzimele din suplimente înlocuiesc enzimele proprii ale organismului?
Nu. Suplimentul aduce o cantitate suplimentară din anumite enzime în timpul mesei. Nu le restabilește producția. În insuficiența pancreatică dovedită, enzimele sunt prescrise de medic ca medicament.
Când este cel mai bine să iau o enzimă digestivă?
Odată cu masa care conține componenta respectivă. EFSA, de exemplu, indică lactaza la fiecare masă care conține lactoză. O enzimă luată la câteva ore după masă nu mai are cu ce să interacționeze.
Este mai bun probioticul cu mai multe miliarde de bacterii?
Nu neapărat. Efectul depinde de tulpină și de doza testată pentru acea tulpină. Numărul de bacterii contează doar în comparație cu cantitatea studiată pentru aceeași tulpină și aceeași problemă.
Ce este un postbiotic?
Potrivit consensului ISAPP din 2021, este un preparat din microorganisme neviabile și/sau componente ale acestora care aduce un beneficiu pentru sănătate. Spre deosebire de probiotic, nu conține bacterii vii.
Surse științifice
- Hill C, Guarner F, Reid G, et al. „Expert consensus document: The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics consensus statement on the scope and appropriate use of the term probiotic”, Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 2014. doi.org
- Salminen S, Collado MC, Endo A, et al. „The International Scientific Association of Probiotics and Prebiotics (ISAPP) consensus statement on the definition and scope of postbiotics”, Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 2021. doi.org
- EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies. „Scientific Opinion on the substantiation of health claims related to lactase enzyme and breaking down lactose (ID 1697, 1818) pursuant to Article 13(1) of Regulation (EC) No 1924/2006”, EFSA Journal, 2009. doi.org
- Di Stefano M, Miceli E, Gotti S, et al. „The effect of oral alpha-galactosidase on intestinal gas production and gas-related symptoms”, Digestive Diseases and Sciences, 2007. doi.org
- Majeed M, et al. „Evaluation of the Safety and Efficacy of a Multienzyme Complex in Patients with Functional Dyspepsia: A Randomized, Double-Blind, Placebo-Controlled Study”, Journal of Medicinal Food, 2018. doi.org
- Majeed M, Nagabhushanam K, Natarajan S, et al. „Bacillus coagulans MTCC 5856 supplementation in the management of diarrhea predominant Irritable Bowel Syndrome: a double blind randomized placebo controlled pilot clinical study”, Nutrition Journal, 2016. doi.org
- Su GL, Ko CW, Bercik P, et al. „AGA Clinical Practice Guidelines on the Role of Probiotics in the Management of Gastrointestinal Disorders”, Gastroenterology, 2020. doi.org
Materialul are caracter informativ și nu înlocuiește consultarea cu un medic sau cu un alt specialist medical calificat. Suplimentele alimentare nu sunt destinate diagnosticării, tratării sau prevenirii bolilor.
