Când creșteți cantitatea de fibre din alimentație, gazele mai intense și balonarea din primele zile sunt de obicei o reacție previzibilă: o parte din fibre sunt fermentate de bacteriile intestinale, iar în acest proces se produce gaz. De aceea, introduceți câte o singură schimbare, în pași mici, și alegeți surse care fermentează mai puțin dacă reacționați puternic.
Studiile arată că volumul de gaz depinde de tipul și de doza fibrelor. Unele tipuri sunt tolerate mai bine decât altele, iar acest lucru poate decide dacă renunțați la schimbare după o săptămână sau o păstrați.
Pe scurt:
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) consideră 25 g de fibre pe zi suficiente pentru o funcție intestinală normală la adulți. La persoanele sănătoase, o doză unică de 10 g de oligofructoză accentuează simptomele digestive, în timp ce 10 g de inulină nativă sunt bine tolerate (Bonnema și colab., 2010). În sindromul de colon iritabil, psylliumul dă rezultate mai bune decât tărâțele (Bijkerk și colab., 2009), iar ghidul britanic recomandă ca fibrele solubile să înceapă cu 3–4 g pe zi și să fie crescute treptat.
De ce mai multe fibre pot însemna mai multe gaze?
Fibrele nu sunt descompuse de enzimele digestive în intestinul subțire. Ele ajung în colon, unde bacteriile fermentează o parte din ele. În urma fermentației se formează acizi grași cu lanț scurt și gaze, printre care hidrogen. Cu cât un tip de fibre fermentează mai ușor și cu cât porția consumată odată este mai mare, cu atât se produce mai mult gaz într-un timp scurt.
Acest lucru se vede în studiul lui Bonnema și al colaboratorilor (2010). În el, 26 de adulți sănătoși au primit la micul dejun diferite doze de inulină nativă sau oligofructoză (5 g sau 10 g) și placebo, iar simptomele au fost înregistrate timp de 48 de ore. Ambele tipuri de fibre au accentuat ușor simptomele, cel mai des gazele, urmate de balonare. Oligofructoza în doză de 10 g a accentuat semnificativ simptomele, în timp ce inulina nativă până la 10 g și oligofructoza până la 5 g au fost bine tolerate. O explicație posibilă este că oligofructoza are lanțuri mai scurte și fermentează mai repede, dar studiul nu a verificat acest lucru.
Studiul are limite: participanții au fost puțini, tineri și sănătoși, iar fiecare doză a fost administrată o singură dată. Nu arată ce se întâmplă după câteva săptămâni de consum regulat. Arată însă că două ingrediente care par asemănătoare, ambele „fibre din cicoare”, sunt tolerate diferit.
Ce fibre fermentează mai mult
Tabelul rezumă ce arată studiile citate despre tipurile de fibre care se adaugă cel mai des în alimentație sau se iau ca supliment.
| Tipul de fibre | Unde se găsesc | Ce arată studiile | Concluzie practică |
|---|---|---|---|
| Oligofructoză | Suplimente și alimente îmbogățite cu fibre din cicoare | 10 g odată accentuează semnificativ simptomele la persoanele sănătoase (Bonnema și colab., 2010) | Începeți cu cantități mici și verificați eticheta produselor „bogate în fibre” |
| Inulină nativă | Cicoare, suplimente, alimente îmbogățite | Până la 10 g sunt bine tolerate la persoanele sănătoase; 20 g produc mult gaz în colon la persoanele cu sindrom de colon iritabil (Gunn și colab., 2022) | Toleranța depinde de doză și de sensibilitatea intestinului |
| Psyllium | Tegumentul semințelor de Plantago, suplimente | Singur nu crește hidrogenul din aerul expirat; luat împreună cu inulina, reduce gazul produs de aceasta (Gunn și colab., 2022) | O alegere mai ușor de tolerat dacă reacționați puternic la alte fibre |
| Tărâțe de grâu | Produse integrale, tărâțe | În sindromul de colon iritabil, efectul este slab, iar mulți participanți renunță din cauza agravării (Bijkerk și colab., 2009) | Pentru un intestin sensibil, ghidul britanic recomandă evitarea lor |
| Leguminoase | Fasole, linte, năut | În prima săptămână, sub jumătate dintre participanți raportează mai multe gaze, iar apoi proporția scade (Winham și Hutchins, 2011) | O porție zilnică mică, consumată regulat, este un început rezonabil |
Câte fibre sunt suficiente
EFSA (2010) consideră 25 g de fibre pe zi un aport adecvat pentru adulți. Valoarea a fost stabilită pe baza funcției intestinale normale, nu ca limită maximă. Pentru copiii de peste un an, autoritatea indică 2 g pe megajoule de energie.
Seria de analize sistematice realizată de Reynolds și colaboratorii (2019), publicată în The Lancet, reunește 185 de studii observaționale prospective și 58 de studii clinice. La persoanele cu cel mai mare aport de fibre, mortalitatea generală și cea prin boli cardiovasculare au fost cu 15–30% mai mici decât la cele cu cel mai mic aport, iar cea mai mare reducere a riscului a apărut la 25–29 g pe zi. Datele sunt în principal observaționale, deci arată o asociere și nu dovedesc că fibrele în sine sunt cauza. Analiza nu se ocupă de toleranță.
Pentru majoritatea oamenilor, ținta este realistă, dar nu se atinge în câteva zile. Dacă astăzi consumați în jur de 12–15 g pe zi, diferența până la 25 g este mare și este mai bine să o acoperiți în etape.
Cum să creșteți treptat cantitatea de fibre
Pentru adulții sănătoși, sursele citate nu indică un ritm concret de creștere, de exemplu „câte X grame pe săptămână”. Singura recomandare numerică din ele aparține Societății Britanice de Gastroenterologie (Vasant și colab., 2021): în sindromul de colon iritabil, fibrele solubile sub formă de supliment trebuie începute cu 3–4 g pe zi și crescute treptat, pentru a evita balonarea. Planul de mai jos este o schemă practică, nu un protocol studiat.
| Etapa | Schimbarea | Ce urmăriți |
|---|---|---|
| Săptămâna 1 | Înlocuiți un produs rafinat cu unul integral, de exemplu pâinea albă de la micul dejun | Gazele și balonarea pe parcursul zilei |
| Săptămâna 2 | Adăugați un fruct sau o porție de legume pe zi | Dacă simptomele din prima săptămână s-au atenuat |
| Săptămâna 3 | Introduceți o porție mică de leguminoase, de exemplu 2–3 linguri de linte într-o supă sau o salată | Reacția din primele zile și dacă scade până la sfârșitul săptămânii |
| Săptămâna 4 și după | Măriți porțiile pe care le tolerați bine, nu numărul alimentelor noi | Regularitatea scaunului și starea generală după masă |
Să luăm un exemplu: o persoană decide să „mănânce mai sănătos” și, într-o zi de luni, începe ziua cu fulgi de ovăz cu semințe de in, mănâncă la prânz o salată cu năut și cinează paste integrale cu broccoli. A doua zi are gaze puternice și decide că fibrele nu sunt pentru ea. Problema în acest caz este că patru surse noi de fibre au fost introduse simultan și nu se poate ști care dintre ele provoacă reacția. Dacă aceleași schimbări sunt introduse pe parcursul a patru săptămâni, câte una, există șansa de a vedea ce alimente sunt tolerate și în ce cantitate.
Câteva reguli ajută în fiecare etapă:
- împărțiți fibrele între mese, în loc să le concentrați într-o singură porție mare;
- dacă folosiți un supliment cu fibre, respectați indicațiile de pe ambalaj privind cantitatea de apă;
- verificați etichetele batoanelor proteice, ale biscuiților și băuturilor „cu fibre” pentru inulină, oligofructoză sau „fibre din cicoare”, deoarece acestea adaugă fibre fermentabile fără să observați;
- dacă un aliment provoacă simptome, reduceți porția, în loc să îl eliminați imediat.
Leguminoasele: câți oameni au într-adevăr mai multe gaze?
Leguminoasele au reputația celei mai sigure surse de gaze. Winham și Hutchins (2011) au analizat datele din trei studii în care adulții au mâncat câte o jumătate de cană de fasole pe zi, timp de 8 sau 12 săptămâni. În prima săptămână, mai puțin de jumătate dintre participanți au raportat mai multe gaze la fasolea pinto și la fasolea gătită la cuptor, iar la fasolea cu ochi negru proporția a fost de 19%. Chiar și la dietele de control fără fasole, 3–11% dintre persoane au raportat mai multe gaze. Autorii concluzionează că temerile legate de leguminoase sunt probabil exagerate și că reacția depinde de persoană și de tipul de fasole.
Datele provin din chestionare săptămânale completate de participanți. Ele sugerează că reacția la leguminoase se poate atenua la un consum regulat, dar nu o dovedesc.
Fibrele în sindromul de colon iritabil
Bijkerk și colaboratorii (2009) au repartizat 275 de adulți cu acest sindrom, din medicina de familie, în trei grupuri pentru 12 săptămâni: 10 g de psyllium pe zi, 10 g de tărâțe sau placebo (făină de orez). Psylliumul a dus la mai multe persoane cu ameliorare față de placebo în prima și a doua lună și la simptome mai slabe în luna a treia. Tărâțele au fost superioare placebo doar în luna a treia, iar acest rezultat nu s-a menținut în analiza cea mai strictă. Cele mai multe abandonuri au fost în grupul cu tărâțe, în principal din cauza agravării simptomelor. Proporția mare de abandonuri îngreunează interpretarea rezultatelor.
Gunn și colaboratorii (2022) au urmărit prin rezonanță magnetică gazul din colon la 19 persoane cu sindromul, după o băutură unică cu 20 g de inulină, 20 g de psyllium, ambele împreună sau glucoză ca placebo. Inulina singură a dus la o mediană de 3145 ml·min de gaz în 6 ore, iar în combinație cu psyllium la 618 ml·min, valoare care nu diferă semnificativ de placebo. Hidrogenul din aerul expirat a fost, de asemenea, mult mai mic la combinație. Studiul este mic și urmărește o singură doză, așa că arată mecanismul, dar nu și dacă simptomele se ameliorează la utilizarea regulată.
Ghidul britanic (Vasant și colab., 2021) recomandă fibre solubile precum psylliumul în sindromul de colon iritabil și sfătuiește evitarea celor insolubile, cum sunt tărâțele de grâu, deoarece pot agrava simptomele. Dieta săracă în FODMAP (un grup de carbohidrați slab absorbiți, care fermentează ușor) este acolo a doua linie și se face sub supravegherea unui dietetician, cu reintroducerea ulterioară a alimentelor în funcție de toleranță.
Ce nu știm încă
Nu există un ritm optim studiat pentru creșterea fibrelor la persoanele sănătoase, așa că toate schemele numerice, inclusiv planul de mai sus, sunt propuneri practice. Studiile de toleranță (Bonnema, Gunn) urmăresc doze unice timp de ore sau zile și nu arată dacă intestinul se adaptează după săptămâni de consum regulat. Datele lui Winham și Hutchins indică o reducere a simptomelor în timp, dar provin din autoevaluare. Nu este clar nici în ce măsură diferențele dintre oameni se datorează compoziției microbiotei intestinale, deoarece studiile citate nu au măsurat-o.
Când să mergeți la medic
Gazele și balonarea ușoară din primele săptămâni după o schimbare a alimentației nu sunt, de obicei, un motiv de îngrijorare. Ghidul britanic (Vasant și colab., 2021) indică însă semne care impun un consult, indiferent de ce ați mâncat:
- scădere în greutate inexplicabilă, mai ales împreună cu durere abdominală;
- sânge în scaun;
- schimbare persistentă a tranzitului intestinal după vârsta de 60 de ani;
- anemie feriprivă;
- la femei – balonare persistentă a abdomenului, care necesită investigații pentru excluderea unei boli ovariene;
- antecedente familiale importante de cancer.
Mergeți la medic și dacă simptomele nu scad după câteva săptămâni, deși ați redus porțiile, sau dacă balonarea este însoțită de durere puternică, vărsături sau febră.
Întrebări frecvente
Cât durează balonarea după creșterea cantității de fibre?
Studiile citate nu indică un termen exact. În studiile cu leguminoase, proporția persoanelor cu mai multe gaze a fost cea mai mare în prima săptămână și a scăzut apoi, dar datele se bazează pe autoevaluare (Winham și Hutchins, 2011).
Trebuie să renunț la fibre dacă am gaze?
De obicei este mai rezonabil să reduceți porția sau să schimbați tipul de fibre, în loc să renunțați complet la ele. Dacă simptomele sunt puternice, durează săptămâni sau sunt însoțite de semne îngrijorătoare, discutați-le cu medicul.
Ce fibre produc cele mai puține gaze?
În studiul lui Gunn și al colaboratorilor (2022), psylliumul singur nu a crescut hidrogenul din aerul expirat, iar la persoanele cu sindrom de colon iritabil a redus gazul produs de inulină. Oligofructoza în doză de 10 g provoacă mai multe simptome decât inulina nativă (Bonnema și colab., 2010).
Ajută tărâțele în caz de balonare?
În sindromul de colon iritabil, tărâțele au un efect slab și agravează adesea simptomele (Bijkerk și colab., 2009), iar ghidul britanic recomandă evitarea lor.
Câte grame de fibre pe zi sunt recomandate pentru adulți?
EFSA consideră 25 g pe zi un aport adecvat pentru adulți. În analiza lui Reynolds și a colaboratorilor (2019), cea mai mare reducere a riscului a fost asociată cu 25–29 g pe zi, dar datele sunt observaționale.
Surse științifice
- EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition, and Allergies (NDA). „Scientific Opinion on Dietary Reference Values for carbohydrates and dietary fibre”, EFSA Journal, 2010. doi.org
- Reynolds A, Mann J, Cummings J, et al. „Carbohydrate quality and human health: a series of systematic reviews and meta-analyses”, The Lancet, 2019. doi.org
- Bonnema AL, Kolberg LW, Thomas W, et al. „Gastrointestinal tolerance of chicory inulin products”, Journal of the American Dietetic Association, 2010. doi.org
- Gunn D, Abbas Z, Harris H, et al. „Psyllium reduces inulin-induced colonic gas production in IBS: MRI and in vitro fermentation studies”, Gut, 2022. doi.org
- Bijkerk CJ, de Wit NJ, Muris JW, et al. „Soluble or insoluble fibre in irritable bowel syndrome in primary care? Randomised placebo controlled trial”, BMJ, 2009. doi.org
- Winham DM, Hutchins AM. „Perceptions of flatulence from bean consumption among adults in 3 feeding studies”, Nutrition Journal, 2011. doi.org
- Vasant DH, Paine PA, Black CJ, et al. „British Society of Gastroenterology guidelines on the management of irritable bowel syndrome”, Gut, 2021. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
Materialul are caracter informativ și nu înlocuiește consultarea cu un medic sau cu un alt specialist medical calificat. Suplimentele alimentare nu sunt destinate diagnosticării, tratării sau prevenirii bolilor.
