Un rezultat „mutație MTHFR” la un test genetic nu înseamnă, în sine, că aveți o boală sau că aveți nevoie de metilfolat. Dacă vă îngrijorează statusul de folat, mai informative sunt analizele de sânge pentru homocisteină, folat și vitamina B12, recomandate de medic, iar înainte de a cumpăra un supliment merită să clarificați ce scop concret are administrarea lui.
Variantele genei MTHFR sunt frecvente și la persoanele sănătoase. Colegiul American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG) și Colegiul Regal Australian al Medicilor de Familie (RACGP) recomandă ca testul MTHFR să nu fie solicitat de rutină. Testul nu este necesar nici pentru alegerea suplimentului atunci când planificați o sarcină.
Pe scurt:
Testul MTHFR arată ce variante ale genei purtați, dar nu măsoară nici activitatea enzimei, nici nivelul de folat sau de homocisteină. O analiză a datelor nepublicate de la peste 48 000 de pacienți cu boală coronariană nu a găsit un risc mai mare la purtătorii a două variante 677T. Într-un studiu randomizat, persoanele cu genotip TT au răspuns la acid folic în doză mică, deși au avut nevoie de un aport ceva mai mare pentru a atinge același nivel de homocisteină.
Ce verifică de fapt testul MTHFR?
MTHFR (metilentetrahidrofolat reductaza) este o enzimă care transformă una dintre formele de folat în 5-metiltetrahidrofolat. Această formă este necesară pentru ca aminoacidul homocisteină să fie transformat înapoi în metionină. Când enzima lucrează mai lent și alimentația conține puțin folat, homocisteina din sânge poate crește.
Majoritatea testelor comerciale verifică doar două variante frecvente ale genei: 677C>T (în nomenclatura mai nouă c.665C>T) și 1298A>C. Potrivit sintezei Centrului Național pentru Informații Biotehnologice din SUA (NCBI, Medical Genetics Summaries), varianta 677C>T codifică o enzimă termolabilă, mai puțin activă la temperaturi mai ridicate. Rezultatul testului vă spune câte copii ale fiecărei variante purtați. El nu arată cât de activă este enzima în organismul dumneavoastră, ce nivel de folat aveți și dacă homocisteina vă este crescută.
Deficitul congenital sever de MTHFR este o altă afecțiune, rară, cu homocisteină extrem de crescută. Potrivit aceleiași sinteze, el se confirmă prin dozarea homocisteinei și secvențierea completă a genei, nu printr-un test pentru cele două variante frecvente.
Cum citiți rezultatul: CC, CT, TT și A1298C
În rapoartele testelor vândute direct consumatorilor apare des cuvântul „mutație”. Variantele 677C>T și 1298A>C sunt însă polimorfisme, adică diferențe ale genei frecvente în populația generală. RACGP precizează explicit că ele sunt întâlnite frecvent la persoane sănătoase.
| Rezultat | Ce înseamnă | Ce arată datele |
|---|---|---|
| 677 CC | Nicio copie a variantei T | Grupul de referință în studii |
| 677 CT | O copie a variantei (purtător heterozigot) | În studiul Ashfield-Watt și colab., homocisteina și folatul au avut valori intermediare între CC și TT |
| 677 TT | Două copii ale variantei (purtător homozigot) | Homocisteină mai mare și folat seric mai mic; diferența este moderată și cea mai pronunțată la un aport scăzut de folat |
| 1298 AC sau CC izolat | Variantă în al doilea loc testat al genei | Singură nu crește homocisteina |
| 677 CT + 1298 AC | Câte o copie din ambele variante | Ca efect asupra homocisteinei se apropie de genotipul TT |
Frecvența genotipului TT depinde de origine. Sinteza NCBI indică peste 25% la persoanele de origine hispanică, aproximativ 10–15% la persoanele de origine europeană din America de Nord și aproximativ 6% la persoanele de origine africană. Sursele consultate nu conțin date specifice pentru România.
De ce ghidurile medicale nu recomandă testul
Ghidul ACMG din 2013 (Hickey și colab., Genetics in Medicine) recomandă ca genotipul MTHFR să nu fie testat în evaluarea predispoziției la tromboze, în pierderile repetate de sarcină și la rudele purtătorilor. Autorii notează că, după un rezultat pozitiv, problemele de sănătate sunt adesea atribuite greșit variantei, de aceea persoana trebuie să primească o evaluare completă și adecvată a simptomelor. Dacă cineva știe deja că are genotip TT, medicul poate recomanda dozarea homocisteinei à jeun, pentru o consiliere mai precisă. RACGP (2022) ajunge la aceeași concluzie: testul MTHFR nu trebuie solicitat, deoarece nu există o legătură cauzală dovedită între variante și anumite boli.
Cum a schimbat un studiu amplu imaginea despre inimă
Multă vreme s-a considerat că genotipul TT crește riscul de boală coronariană prin homocisteina mai mare. Clarke și colab. (PLoS Medicine, 2012) au verificat această ipoteză în două moduri. În 86 de studii publicate, cu 28 617 pacienți, genotipul TT a fost asociat cu o șansă cu aproximativ 15% mai mare de boală. În 19 seturi de date nepublicate, cu 48 175 de pacienți și 67 961 de persoane de control, asocierea a dispărut: raportul șanselor a fost 1,02 (interval de încredere 95% 0,98–1,07).
Logica analizei este următoarea: purtătorii TT au toată viața o homocisteină mai mare (autorii pornesc de la o diferență de aproximativ 20%), așa că, dacă homocisteina ar cauza singură boala coronariană, aceasta ar fi mai frecventă la ei. Autorii explică discrepanța prin biasul de publicare, adică publicarea mai ușoară a studiilor mici cu rezultat „pozitiv”. Limitele contează și ele: sunt studii de tip caz–control, diferența de homocisteină este presupusă, nu măsurată în toate seturile de date, iar concluzia se referă la o creștere moderată, nu severă, a homocisteinei. Sinteza NCBI arată, de asemenea, că la genotipul TT cu homocisteină normală riscul de tromboză și de pierderi repetate de sarcină nu pare crescut.
Răspund persoanele cu genotip TT la acidul folic?
Ashfield-Watt și colab. (American Journal of Clinical Nutrition, 2002) au inclus 126 de adulți sănătoși, câte 42 cu genotip CC, CT și TT. Fiecare participant a trecut, în ordine aleatorie, prin trei perioade de câte patru luni: o dietă fără alimente îmbogățite, cu placebo, o dietă bogată în folat, cu aproximativ 400 µg folat pe zi, și un supliment cu 400 µg acid folic pe zi.
După perioada fără alimente îmbogățite, homocisteina a fost 14,5 µmol/L la TT și 8,9 µmol/L la CC, iar folatul plasmatic 14,8 față de 19,0 nmol/L. Dieta bogată în folat și suplimentul au scăzut homocisteina la toate cele trei genotipuri. Cu suplimentul, diferența dintre TT și CC s-a redus și nu a mai fost semnificativă statistic. Autorii concluzionează că persoanele cu genotip TT au nevoie de un aport mai mare de folat pentru același nivel de homocisteină, dar răspund la intervenție.
Studiul a măsurat parametri sanguini, nu boli. Participanții au fost sănătoși, iar în fiecare genotip au fost doar 42. S-a testat acidul folic, nu metilfolatul, așa că studiul nu arată superioritatea niciunei forme. Mai degrabă, el contrazice afirmația că persoanele cu TT „nu pot” folosi acidul folic.
Recomandările pentru sarcină merg în aceeași direcție. USPSTF (2023) recomandă tuturor persoanelor care planifică sau pot rămâne însărcinate 0,4–0,8 mg (400–800 µg) de acid folic pe zi, începând cu cel puțin o lună înainte de concepție. În lista întrebărilor științifice deschise, grupul de lucru notează nevoia de mai multe date despre modul în care variante precum MTHFR influențează strategiile de suplimentare. ACMG și RACGP scriu că statusul MTHFR nu schimbă recomandarea privind doza standard de acid folic.
Ce să clarificați înainte de a cumpăra metilfolat
Dacă întrebarea dumneavoastră este dacă homocisteina vă este crescută, ea se măsoară direct printr-o analiză de sânge. Laboratoarele Cleveland Clinic au renunțat la genotiparea MTHFR și recomandă dozarea homocisteinei atunci când există o suspiciune clinică de creștere. Ele precizează că, la o homocisteină normală, nu este necesar niciun tratament, chiar dacă există o variantă MTHFR. Intervalele de referință diferă de la un laborator la altul, de aceea rezultatul se interpretează după buletinul laboratorului respectiv.
Să luăm un exemplu: un bărbat de 41 de ani face acasă un test genetic și primește un raport „MTHFR C677T heterozigot, metilare redusă”, cu recomandarea de a lua metilfolat și alte câteva suplimente. Rezultatul înseamnă de fapt o copie a unei variante frecvente. Raportul nu conține nicio măsurare a metilării, a folatului sau a homocisteinei. În lipsa simptomelor și cu o alimentație variată, acest rezultat nu este singur un motiv pentru un supliment. Dacă are acuze, pasul mai util este ca medicul să stabilească ce analize sunt necesare.
Înainte de a cumpăra metilfolat din cauza unui rezultat MTHFR, răspundeți la următoarele întrebări:
- Ce problemă concretă încerc să rezolv și am discutat acest lucru cu medicul?
- Am o valoare măsurată (homocisteină, folat, B12) sau doar genotipul?
- Cât folat primesc deja din multivitamine, vitamine prenatale și alimente îmbogățite?
- Iau medicamente care influențează metabolismul folatului, de exemplu metotrexat, carbamazepină sau acid valproic? USPSTF le menționează ca medicamente la care recomandarea generală nu se aplică.
- Plănuiesc o sarcină? Dacă da, recomandarea USPSTF, ACMG și RACGP este acidul folic în doză standard, iar alte variante se discută cu medicul.
Methyl Folate 600 mcg: ce conține și ce nu este dovedit
Methyl Folate 600 mcg de la Different Pharm conține 600 µg de L-metilfolat de calciu într-o tabletă. EFSA (2009) confirmă o relație cauză-efect între folat și metabolismul normal al homocisteinei, formarea normală a sângelui, funcționarea normală a sistemului imunitar, diviziunea celulară normală și creșterea țesuturilor materne în timpul sarcinii. Aceste concluzii se referă la folat ca nutrient, nu la un anumit genotip sau la o anumită formă.
Ghidurile și studiile consultate nu conțin date care să arate că purtătorii variantelor MTHFR au nevoie de metilfolat în locul acidului folic. Produsul în sine nu a fost studiat într-un studiu clinic. El poate fi o opțiune pentru adulții care, împreună cu medicul sau farmacistul, au decis să își completeze aportul de folat și preferă această formă. Dacă planificați o sarcină, luați medicamente care influențează metabolismul folatului sau luați deja o multivitamină cu folat, discutați administrarea cu medicul.
Ce nu știm încă
Nu este clar dacă și cu cât mai mult folat au nevoie persoanele cu genotip TT în diferite populații. Studiul Ashfield-Watt sugerează că au nevoie de un aport ceva mai mare pentru aceeași homocisteină, dar este mic și măsoară doar parametri sanguini. În sursele pe care le-am consultat nu există studii cu rezultate clinice care să compare metilfolatul și acidul folic special la purtătorii variantelor MTHFR. USPSTF consideră, de asemenea, influența variantelor MTHFR asupra strategiilor de suplimentare o întrebare care necesită mai multe cercetări. Nu am găsit nici date despre frecvența genotipului TT în România.
Când să mergeți la medic
Mergeți la medic dacă în familia dumneavoastră există tromboze la vârstă tânără sau dacă ați avut pierderi repetate de sarcină. În aceste situații este nevoie de o evaluare completă, nu de un test MTHFR. Discutați cu medicul și dacă aveți amorțeli, furnicături, oboseală inexplicabilă sau paloare, dacă o analiză a arătat homocisteină crescută, dacă plănuiți o sarcină după o sarcină anterioară cu defect de tub neural sau dacă luați metotrexat, carbamazepină sau acid valproic.
Întrebări frecvente
Trebuie să îi spun medicului că am o variantă MTHFR?
Puteți menționa acest lucru, dar ghidul ACMG recomandă ca medicul să vă evalueze simptomele în întregime, în loc să le explice prin variantă. La genotipul TT, medicul poate aprecia dacă are rost dozarea homocisteinei à jeun.
Are rost să îmi testez copiii sau rudele pentru MTHFR?
ACMG recomandă ca genotipul să nu fie testat la rudele purtătorilor. Excepția este suspiciunea de boală congenitală severă, rară, care se evaluează de un specialist prin dozarea homocisteinei și secvențierea completă a genei.
Poate varianta MTHFR să cauzeze tromboză sau pierderi de sarcină?
Potrivit sintezei NCBI, la genotipul TT cu homocisteină normală riscul de tromboză și de pierderi repetate de sarcină nu pare crescut. ACMG nu recomandă testul MTHFR în evaluarea acestor situații.
Dacă am genotip TT, pot lua acid folic?
Da. Într-un studiu randomizat, persoanele cu TT au răspuns la 400 µg de acid folic pe zi prin scăderea homocisteinei, iar ACMG și RACGP precizează că statusul MTHFR nu schimbă recomandarea privind doza standard atunci când planificați o sarcină.
Ce analiză este mai utilă decât testul MTHFR?
Dacă există suspiciunea de homocisteină crescută, aceasta se măsoară direct printr-o analiză de sânge. Dacă trebuie verificate și folatul sau vitamina B12 decide medicul, în funcție de simptome, alimentație și medicamentele luate.
Surse științifice
- Hickey SE, Curry CJ, Toriello HV. „ACMG Practice Guideline: lack of evidence for MTHFR polymorphism testing”, Genetics in Medicine, 2013. doi.org
- Clarke R, Bennett DA, Parish S, et al. „Homocysteine and Coronary Heart Disease: Meta-analysis of MTHFR Case-Control Studies, Avoiding Publication Bias”, PLoS Medicine, 2012. doi.org
- Ashfield-Watt PAL, Pullin CH, Whiting JM, et al. „Methylenetetrahydrofolate reductase 677C→T genotype modulates homocysteine responses to a folate-rich diet or a low-dose folic acid supplement: a randomized controlled trial”, American Journal of Clinical Nutrition, 2002. doi.org
- Dean L. „Methylenetetrahydrofolate Reductase Deficiency”, Medical Genetics Summaries, NCBI, 2012 (ultima revizuire 2024). ncbi.nlm.nih.gov
- US Preventive Services Task Force. „Folic Acid Supplementation to Prevent Neural Tube Defects: US Preventive Services Task Force Recommendation Statement”, JAMA, 2023. doi.org
- The Royal Australian College of General Practitioners. „MTHFR gene testing”, First do no harm, 2022. racgp.org.au
- Cleveland Clinic Laboratories. „Best Practice for Detecting Hyperhomocysteinemia – Homocysteine Testing—Not MTHFR Genotyping”, 2022. clevelandcliniclabs.com
- EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA). „Scientific Opinion on the substantiation of health claims related to folate and blood formation (ID 79), homocysteine metabolism (ID 80), energy-yielding metabolism (ID 90), function of the immune system (ID 91), function of blood vessels (ID 94, 175, 192), cell division (ID 193) and maternal tissue growth during pregnancy (ID 2882)”, EFSA Journal, 2009. doi.org
Materialul are caracter informativ și nu înlocuiește consultarea cu un medic sau cu un alt specialist medical calificat. Suplimentele alimentare nu sunt destinate diagnosticării, tratării sau prevenirii bolilor.
